„Educaţia este cea mai puternică armă pe care voi o puteţi folosi pentru a schimba lumea.”
Nelson Mandela

Timpul trece. Deja sunt student la masterat. Am absolvit cu succes studiile primare, gimnaziale, mai apoi cele de liceu şi de curând licenţa. Mi-a plăcut de mic să învăţ, de la început era o formă de a mă afirma, printre colegi, profesori. Însă după multiple coperte închise am înţeles că am învăţat pentru a putea învăţa, pentru a înţelege cât de mare, frumoasă şi interesantă este lumea. Conştientizarea acestui fapt pentru mine a fost o revelaţie, un sentiment cu care nu se poate compara nimic. Am început a vedea lumea altfel, a vedea doar binele, a fi optimist, fidel propriilor principii care mă definesc. Aceasta mi-a oferit o rezervă enormă de putere lăuntrică motivându-mă să schimb lumea. Am început să schimb lumea prin a mă schimba pe mine, prin a-mi înţelege slăbiciunile şi propune societăţii ceea ce am mai bun. În prezent, de fiecare dată când fac o retrospectivă a parcursului meu, înţeleg că educaţia din Republica Moldova necesită o singură schimbare ce ţine de abordare şi concept.

Experienţa în materie de educaţie a Finlandei, Elveţiei, Belgiei arată că trebuie să se pună accent nu atât pe cunoştinţe sau informaţia propriu-zisă, cât pe dezvolarea de competenţe. În epoca internetului, telefoanelor intelegente informaţia este în permanenţă re-actualizare şi extensiv disponibilă. Sarcina şcolii trebuie să se focuseze ca să pregătească elevul pentru a putea controla eficient fluxurile enorme de date, informaţie şi de a reuşi să ajungă acolo unde îşi propune. Cu alte cuvinte trebuie să oferim undiţa şi competenţele necesare pentru a o utiliza şi nu peştele pentru al putea face pe copilul de azi să fie în permanenţă creştere chiar şi atunci când a ajuns la maturitate. Un punct important în această direcţie este dezvoltarea unui climat psihologic favorabil în şcoli pentru a putea minimiza distanţa ierarhică dintre copil şi profesor, fapt ce ar îmbunătăţi considerabil eficienţa de valorificare a talentului fiecărui elev. Şcoala trebuie să devină pentru elev un loc unde el îşi va putea conştientiza personalitatea şi a lucra asupra îmbunătăţirii ei.

Eu consider că actualul cadru educaţional al Republicii Moldova necesită o reconfigurare reieşind din cerinţele şi provocările social economice globale. Astfel, un prim pas către un sistem mai calitativ ar fi întroducerea unor noi discipline de studiu şi renunţarea la altele, precum şi schimbarea metodologiei de evaluare, tradiţiile care deja s-au dezvoltat nu ne sunt cei mai buni aliaţi în acest scop. Schimbările efectuate ar trebui să pună accentul de a motiva elevul să studieze nu prin instrumentele punitive, ci cele stimulative. În acest scop trebuie să luăm în consideraţie piramida lui Abraham Maslow (Abraham Maslow, Motivație și personalitate, editura Trei, București, 2013, pp. 167 – 179) care reflectă ierarhia trebuinţelor umane reflectând la bază necesităţile fiziologice, urmate de către necesităţile de siguranţă, dragoste, respect şi în vârf fiind cele auto-realizarea. Astfel, încă de la vârsta cea mai fragidă, elevul trebuie stimulat să înveţe prin cultivarea valorilor morale, creativităţii, gândirii critice şi sistemice, lipsei de prejudecăţi. La fel, o condiţie imperativă este să dezvoltăm confidenţa elevului în forţele proprii, dragostea faţă de realizările personale şi respectul pentru alţii. Experienţa Danemarcii în materie de educaţie arată că pentru învăţământul primar şi cel gimnazial elevii nu trebuie să primească note. Acestea mai degrabă sunt un factor inhibitiv care poate afecta la nivel psihologic elevul. Notele vin mai degrabă să concentreze atenţia copilului asupra rezultatului, adică se învaţă pentru notă, şi nu asupra procesulului care contează cel mai mult şi dezvoltă abilităţile cognitive. Notele, totuşi, trebuie să fie păstrate pentru liceu sau universitate, însă cu condiţia adoptării unui format eficient de evaluare a capacităţilor elevului sau studentului prin implementarea mai vastă a testelor grilă pentru a minimiza impacul relaţiilor inter-personale elev-profesor asupra rezultatelor. Evaluările în afară de cele petrecute conform testelor grilă trebuie să fie abolite. În schimb este necesar întroducerea proiectelor de cercetare care vor fi prezentate semestrial şi monitorizate pe parcurs de către profesori pentru ca elevul să fie ghidat în direcţia corectă. Ce ţine de disciplinile studiate, în prezentele condiţii pentru a fi competitiv şi ca ţara noastră să nu rămână în afara civilizaţiei trebuie să dezvoltăm în elevi ambiţia şi încrederea, abilitatea de-aşi pune şi realiza scopuri. Astfel, până a realiza o matrice de discipline trebuie să luăm în consideraţie următorii factori: timpul elevului este limitat, el are nevoie de socializare, auto-perfecţionare, odihnă şi de ce nu distracţie. Noi ca dezvoltători de politici trebuie să fim conştienţi de acestea. Respectiv, prezentul sistem a dovedit a fi ineficient, elevii noştri raportând rezultate slabe la testele de capacitate internaţionale precum ar fi PISA. Aş insista ca elevii să studieze 5 discipline fundamentale inclusiv matematica, istoria, engleza, informatica şi româna. Alte 4 discipline vor fi opţionale precum Fizica, Chimia, Geografia şi Biologia. Următoarele discipline vor fi la alegere şi vin să consolideze competenţele social- economice ale elevilor, ele ar fi: antreprenoriatul, oratorica, logica, cultura internaţională, managementul, etc. Timpul elevului urmează a fi alocat astfel, 45% discipline fundamentale, 20% cele opţionale şi 35% disciplinele la alegere.

Trebuie să fim conştienţe şi sinceri că o ţară există datorită oamenilor care lucrează şi plătesc taxe din care se formează bugetul naţional. Schimbarea de mentalitate trebuie să fie făcută în şcoli, iar accentul trebuie pus pe dezvoltarea spiritului de iniţiativă care face ca o economie să funcţioneze. Într-o ţără, precum Republica Moldova, unde s-a dezrădăcinat ani la rând spiritul de antreprenoriat/iniţiativă în perioada comunistă, unde cultura spirituală şi prejudecăţile populare resping comerţul, este necesar o schimbare de mentalitate care poate fi facută doar în şcoli. Pur şi simplu, fără oameni conştienţi, educaţi cu spirit de iniţiativă nu avem viitor, fără un mediu de afaceri prielnic pentru antreprenori nu vom avea ţară, ei fiind cei care plătesc taxe şi garantul succesului naţional. Douăzeci și șase de ani de independenţă nu am înţeles ideea esenţială că nu contează cine eşti, ce limbă vorbeşti, ce culoare a pielii sau ochilor ai sau ce religie urmezi. Pentru ca Republica Moldova să prospere, ca teatrul să joace piese, ca în şcoli să fie cald, în spitale lumină, apă, şi în magazine - pâine, vrem noi sau nu, trebuie resurse financiare. Trebuie să ne gândim cum să oferim ţării antreprenori gata să rişte, să piardă sau să învingă şi să plătească impozite, pentru a avea viitor, pentru a fi independenţi şi liberi.

Deja în universitate am înţeles că şcoala trebuie reformată substanţial, dacă dorim să avem un stat mai bun, drumuri şi servitori publici mai responsabili. Trebuie ca şcoala să educe copiii să nu le fie frică să-şi ia soarta în mâini, să fie ei insuşi făuritorii destitului, să nu aştepte că cineva va veni şi îi va rezolva problemele. Şcoala nu trebuie să fie un loc de refugiu, dar instituţia care să pregătească adevăraţi cetăţeni care nu doar să aspire, dar şi să lupte pentru un viitor mai bun, pentru dreptate şi libertate.

Consider, că timp de 26 de ani de independenţă prea puţină atenţie s-a acordat şcolii şi acum noi avem consecinţele care le avem: nivel scăzut de adeziune patriotică pentru Republica Moldova, disensiune în societate alimentată de demagogi, care ne împart în albi şi negri, lipsa de încredere şi un nivel scăzut de dezvoltare social economică. Totuşi eu sunt optimist, mulţi dintre moldovei au inţeles rolul educaţiei şi au susţinut în permanenţă copiii lor investind efort şi bani pentru a le asigura condiţii necătând la greutăţile enorme prin care au trecut. Îmi plac mult cuvintele lui Nelson Mandela din citat, într-adevar, educaţia este arma prin care poţi schimba lumea. Aş veni să mai spun că educaţia este lumina care ţine întunericul departe.

Augustin Ignatov,
Academia de Studii Economice a Moldovei,
Masterat, anul I, Comerţ exterior şi activitate vamală.